FACEBOOK

Fuga băncilor europene. Pericol pentru economia mondială!

2011.12.06. 22:54 - Stiri

Retragerea băncilor europene de pe piața creditării începe să aibă efecte și asupra companiilor din Africa, Australia și America de Sud, înăsprind condițiile de creditare și sugrumând economiile emergente.

După boomul de creditare în care au intrat băncile europene în anii anteriori izbucnirii crizei, grupurile bancare europene acordă acum tot mai puține credite din cauza lipsei lichidităților și a crizei datoriilor de stat din zona euro.

Instituțiile financiare europene s-au numărat, în acea perioadă, printre cei mai mari creditori transfrontalieri ai țprilor emergente. Retragerea acestora de pe piața creditării a lăsat mai multe industrii fără finanțare – de la cea aviatică la media și minerit, sugrumând economiile unor state care deja se confruntă cu scăderea cererii din țările dezvoltate, de care depind prin exporturi.

România este una dintre cele mai vulnerabile state în fața retragerii băncilor de pe piața creditelor. Intermedierea financiară (volumul creditelor acordate raportat la PIB) se ridică la aproximativ 50%. Din acest 50%, între 30 și 40 de puncte procentuale este reprezentat de bănci străine, potrivit datelor Băncii Reglementelor Internaționale, citate de "The Wall Street Journal".

Vezi în video ce spune Roubini despre criza datoriilor din zona euro!

Principala îngrijorare este acum că o retragere moderată de pe piața creditării s-ar putea transforma într-o adevărată criză a creditării, precum cea din 2008 declanșată de colapsul gigantului bancar american Lehman Brothers. Acel episod de restricționare a accesului la finanțare a lăsat companiile și oamenii de afaceri căutând cu disperare lichidități și a jucat un rol major în prăbușirea comerțului mondial, care a trecut atunci prin cea mai slabă perioadă de la Marea Depresiune.

Click pe infografie pentru a mări

Importanța băncilor europene în piețele emergente. Cota de credite acordate de acestea, ca pondere în Produsul Intern Brut al fiecărui stat. Infografie: The Wall Street Journal.

Din infografie se poate observa că, pe lângă state emergente puternice precum Brazilia și Argentina, cele din Europa de Est sunt mult mai vulnerabile în fața retragerii băncilor europene. În România, Polonia, Ungaria, Bulgaria și Cehia, cota împrumuturilor acordate de bănci europene ca procent în fiecare PIB naționaleste cuprinsă între 30 și 40%, reprezentând un pericol real pentru aceste economii.

 


„Suntem într-o poziție extrem de vulnerabilă, care cu siguranță afectează creșterea economică mondială“, explică pentru „The Wall Street Journal“ Gail Kelly, director executiv al grupului bancar australian Westpac Bank. „Cu siguranță are un impact în Australia și în Asia“, a continuat aceasta.

Banca italiană UniCredit și cea germană Commerzbank au anunțat recent că-și vor restrânge operațiunile de creditare de peste hotare, bazându-se doar pe piețele interne. În Asia și în Australia, câteva bănci franceze au fost „scoase pe tușă“ după ce au acordat împrumuturi sindicalizate (când mai multe bănci se unesc și împrumută sume mari).

„Principala problemă este retragerea completă a băncilor franceze din piețe“, spune John Corrin, șeful diviziei de împrumuturi sindicalizate a grupului bancar Australia & New Zeeland Banking Group. „Erau jucători de dimensiuni medii, care acopereau aproximativ 10% din piața Asia-Pacific“, explică acesta pentru publicația de business.

Luna trecută, creditorul francez BNP Paribas, una dintre cele mai mari bănci din lume după active, nu și-a respectat un angajament de a furniza până la 300 de milioane de dolari australieni (300,3 milioane de dolari) pentru a contribui la un împrumut sindicalizat cu o valoare totală de 1,95 miliarde de dolari, care trebuia să fie acordat unui grup de bănci australiene. Astfel, toate celelalte bănci participante la împrumutul sindicalizat au fost nevoite să contribuie mai mult pentru a acoperi și partea lăsată de creditorul francez.



Băncile europene se află acum sub o presiune uriașă de a-și majora și consolida capitalul pentru a-și echilibra portofoliile (rezervele de capital să poată acoperi într-o măsură mai ridicată potențialele pierderi). Cum majoritatea băncilor europene sunt puternic expuse pe datoriile publice ale statelor cu probleme din UE, ele sunt forțate să apeleze la resursele pentru creditare astfel încât să se alinieze noilor cerințe de capital impuse la nivelul blocului comunitar.

Unele bănci vând active și acordă mai puține credite, înăspresc condițiile de creditare și majorează costurile acestora. Această combinație poate avea consecințe grave asupra nivelului de creștere economică în statele din care provin precum și în țările emergente pe care le finanțau înainte.

Pentru că Europa are un sector financiar vast și foarte interconectat cu altele din întreaga lume, problemele zonei euro au consecințe „mai mari, disproporționate, în special asupra statelor emergente“, a declarat Timothy Geithner, secretarul Trezoreriei americane săptămâna trecută.

În plus, băncile europene încearcă acum să vândă portofoliile de credite către alte bănci, ceea ce exercită și mai multă presiune asupra pieței creditelor.

Această practică duce la creșterea împrumuturilor disponibile în care alte bănci pot investi, ceea ce le diminuează acestora apetitul de a acorda noi credite, explică Mark Leahy, director în cadrul Nomura. În final, asta va duce la scumpirea împrumuturilor, adaugă el.

Și Statele Unite ale Americii resimt deja o parte dintre consecințele retragerii băncilor europene. Contribuția instituțiilor bancare europene la un împrumut sindicalizat pentru companii americane a scăzut de la 25% la 20% în cel de-al treilea trimestru al anului, potrivit datelor Dealogic.

Fenomenul nu surprinde însă pe nimeni. De mai bine de două luni, economiștii și bancherii avertizează că planul de consolidare a sistemului bancar va lăsa băncile fără resurse și o nouă criză a creditării va izbucni.

Problemele cu care se confruntă băncile vor declanșa o nouă criză a creditării, iar asta pune în pericol întreaga economie europeană, avertizează Comitetul Economic și Financiar al UE. Riscul asociat crizei datoriilor de stat din zona euro s-a extins și în sistemul bancar. Instituțiile de credit nu-și mai permit să se finanțeze din cauza dobânzilor prea ridicate.



Criza datoriilor de stat din zona euro s-a extins cu repeziciune, exact așa cum avertizau economiștii încă de acum doi ani. Cea mai recentă „victimă" este sistemul bancar european, care riscă acum să intre într-o nouă criză a creditării. Uniunea Europeană (UE) riscă să intre într-un „cerc vicios format din criza datoriilor suverane, lipsa de finanțare a băncilor și creștere economică negativă", avertizează Consiliul Economic și Financiar, una dintre cele mai influente organizații ale Uniunii Europene.

Practic, riscul asociat datoriilor de stat a fost transferat către bănci, care dețin o mare parte dintre obligațiunile guvernamentale prin care s-au împrumutat țările considerate în pericol de a intra în incapacitate de plată. Din această cauză, băncile reușesc acum să obțină finanțare numai la dobânzi foarte ridicate, piețele cerând practic o primă de risc tot mai mare pentru a împrumuta instituțiile de credit.


Cardul de credit de la BCE rămâne fără fonduri

„Cardul de credit de la Banca Centrală Europeană rămâne fără fonduri, implicarea investitorilor privați în planul de salvare a Greciei rămâne sub semnul întrebării, iar liderii din zona euro nu arată niciun fel de solidaritate", explică Fadi Zahir, strateg la banca britanică Barclays Wealth, citat de Bloomberg. Chiar și Trichet a încercat să reducă expunerea BCE față de datoriile statelor cu probleme, însă propunerea s-a lovit de refuzul categoric al Germaniei și al Franței.

Problemele cu care se confruntă băncile au însă potențialul de a zdruncina întreaga economie europeană, și-așa fragilă. În contextul unei creșteri economice anemice, asociată cu stagflația (avansul înregistrat în al doilea trimestru al acestui an a fost de numai 0,2% la nivelul UE asociat cu creșteri de prețuri), lipsa creditării companiilor și a populației ar putea avea consecințe grave.

Consecințele crizei creditării

- În multe dintre economiile dezvoltate, creșterea economică este bazată pe consum, iar consumul se bazează, la rândul său, pe credit. Lipsa finanțării afectează avansul economic. În cazul UE, unde creșterea este oricum foarte fragilă (un avans de numai 0,2% în cel de-al doilea trimestru al anului), un astfel de eveniment ar putea pune revenirea sub semnul întrebării.


- Cele mai afectate în cazul unei crize a creditării rămân însă companiile. Acestea au nevoie de împrumuturi pentru a-și extinde operațiunile, pentru a face investiții și pentru a face angajări.

- Sectorul construcțiilor este unul dintre cele mai afectate într-un astfel de scenariu. Automat, și piața imobiliară cade.

- În cazul în care companiile nu sunt finanțate pentru a face investiții, ele nu creează noi locuri de muncă. Populația se confruntă cu o rată a șomajului tot mai mare, veniturile statului scad, iar cheltuielile cresc.

În acest context, instituțiile europene de creditare vor tot mai multe împrumuturi și oferă garanții dubioase. Tocmai aceste practici au dus la izbucnirea crizei, avertizează analiștii.



Lipsa accesului la finanțare și inabilitatea de a se împrumuta la dobânzi reduse au adus băncile europene în situația de a apela iar la practicile cu grad ridicat de risc care au fost responsabile pentru izbucnirea crizei în 2007-2008. Pentru că se tem că nu-și vor putea acoperi nevoia de finanțare, grupurile bancare cer tot mai insistent sprijinul liderilor politici și al instituțiilor Uniunii Europene. Cel mai recent apel în acest sens a fost făcut chiar săptămâna trecută, când bancherii au cerut Băncii Centrale Europene (BCE) să le ofere mai ușor credite cu dobânzi reduse și, mai ales, să accepte o gamă mai largă de garanții.

Mișcările băncilor, care includ practici de culise precum schimburi de active între instituții financiare, cresc riscurile care planează asupra sistemului bancar european, și-așa foarte fragil, spun oficiali din industrie și chiar organele de reglementare a sectorului.

„Perfuzii" de la banca centrală


Totodată, strategia instituțiilor de credit arată că acestea se pregătesc pentru o perioadă îndelungată în care se vor baza doar pe „perfuzii" financiare de la BCE. Sursele tradiționale de finanțare, precum fondurile de investiții, s-au retras în mare parte din cauza temerilor că băncile stau pe adevărați munți de obligațiuni guvernamentale riscante și de credite neperformante. Multe instituții de credit acoperă acest gol cu împrumuturi de la BCE.

Unele bănci încep deja să-și epuizeze rezervele de active pe care BCE le acceptă în prezent ca garanții pentru împrumuturi (precum obligațiunile) și, prin urmare, vor ca instituția să accepte de acum și alte tipuri de garanții. Alte grupuri, din contră, fac eforturi semnificative pentru a-și majora rezervele de astfel de active pentru a liniști investitorii și clienții. Pentru a se asigura că încă pot primi împrumuturi de la BCE, băncile s-au angajat într-o serie de tranzacții financiare complexe între ele, astfel încât să strângă active în valoare de miliarde de euro, pe care să le poată pună la bătaie drept garanții.

Unii reglementatori și bancheri sunt îngrijorați de această practică. Prin transferul unor active riscante de la o instituție la alta, așa-zisele „schimburi de lichidități" ar putea „crea un mecanism de transmitere prin care riscul sistemic s-ar putea propaga în întregul sector", a avertizat FSA (autoritatea de reglementare a piețelor financiare din Marea Britanie) în iulie.

Toată lumea câștigă

„Schimburile de lichidități" au loc atunci când o bancă transferă active care nu sunt lichide precum împrumuturi neperformante acordate corporațiilor sau autorităților guvernamentale către bănci de investiții sau companii de asigurări. Aceste active nu pot fi folosite de bănci ca garanții pentru împrumuturi de la BCE. În schimb, băncile de investiții sau companiile de asigurări furnizează obligațiuni guvernamentale pe care le au în portofolii sau alte active lichide, care sunt acceptate ca garanții de către BCE.

Toată lumea câștigă - instituțiile de credit își facilitează accesul către împrumuturi de la BCE, iar băncile de investiții și asigurătorii preiau doar o parte din potențialele pierderi și primesc comisioane pentru fiecare tranzacție. Mai multe grupuri bancare franceze, italiene și nu numai au început să apeleze iar la aceste practici. Printre ele se numără și banca franco-belgiană Dexia, care a fost salvată de curând cu fonduri publice pentru a evita falimentul dup ce, în 2008, a primit un împrumut de urgență de la stat.

Directorul general al grupului bancar Deutsche Bank, cea mai mare bancă germană, a declarat imediat după prezentarea planului de consolidare a băncilor că obligarea creditorilor privați să accepte pierderi mai mari la sumele pe care le-au împrumutat Greciei ar putea cauza izbucnirea unei noi crize de creditare. Situația este cu atât mai gravă în contextul noilor cerințe de capital anunțate ieri de Autoritatea Bancară Europeană, care vor forța instituțiile să facă rost de până la 275 miliarde de euro pentru a se recapitaliza.

„Rămâne întrebarea dacă băncile vor fi capabile să ofere finanțare, în contextul în care potențialele pierderi cauzate de datoriile din zona euro și noile cerințe de capital le forțează practic să devină restrictive“, a spus Ackermann. Înainte de a lua în considerare măsuri pentru stabilizarea zonei euro, politicienii și autoritățile de reglementare ar trebui să ia în calcul impactul cumulat al propunerilor precum recapitalizarea forțată, taxa pe tranzacții financiare și majorarea pierderilor suportate de bănci pentru obligațiunile guvernamentale pe care le dețin, a continuat acesta (Deutsche Bank nu se numără printre băncile care au nevoie de recapitalizare).

Trebuie să găsim echilibrul între înăsprirea reglementărilor din sectorul financiar și impactul pe care această decizie îl va avea asupra economiei ca întreg“, a mai spus bancherul.

Sursa: www.adevarul.ro

Investitii in aur - investitii aur - lingouri de aur - cumpar aur - pret aur - curs aur -  lingou – lingouri - Emirates Gold - Valcambi - placi din aur - aur de vanzare - lingou de aur de vanzare - lingouri de aur de vanzare - Eurogold - Heraeus - Goldas - Umicore - Metalor – aur - lingou de aur

 
Linkuri conexe

Partenerii noștri

 


 

 

Download-uri